Am stat mult si m-am gandit,daca sa scriu sau nu despre acest subiect. Este destul de controversat si parerile sunt impartite. Dar,pana la urma,am hotarat sa va impartasesc experienta mea.
Dupa cum am scris intr-un post anterior,am nascut prin cezariana,o fetita superba ( ca doar orice mama isi vede copilul superb ) de 3.200 g. Dupa cum se stie,dupa operatia de cezariana,laptele intarzie sa apara. In cazul nostru a venit dupa 3 zile. In aceste trei zile fetita mi-a fost adusa la san zilnic,chiar daca in paralel era hranita cu lapte praf. Era o mancacioasa si se lupta cu sanul de fiecare data,ca pana la urma sa-l invinga. Si uite asa a inceput dragostea dintre ea si san. Am alaptat exclusiv si la cerere,adica fetita mea a primit doar lapte matern in primele 6 luni,fara completare de lapte praf,apa sau ceai. In prima luna a luat in greutate 1.400 g......ma gandeam ca daca o sa continue asa,e belea :). Alaptatul la cerere,adica atunci cand copilul vrea sa manance,fara a se tine cont de un orar fix,este mai obositor,pentru ca uneori trebuia sa o pun la san si din ora in ora,dar am considerat ca asa este mai bine pentru ea.
Alaptatul este o experienta frumoasa,unica. Acele momente nu se pot inlocui cu nimic altceva. Acum puiutul meu are 10 luni si o alaptez in continuare. Laptele matern este cel mai bun aliment pentru copil,oferindu-i toti nutrientii de care are nevoie ,ca sa nu mai vorbim de anticorpi. Pe noi alaptatul ne-a tinut departe de medic,cel putin pana acum. Este un beneficiu enorm.
Recomand tuturor mamicilor sa nu renunte la alaptat la primul hop. Chiar daca la inceput este mai greu,cu ragade,angorjarea sanilor,oboseala,in timp lucrurile se simplifica si alaptatul devine o placere. Am citit undeva ca,pentru dragostea unui trandafir,trebuie sa suporti spinii..........cred ca se potriveste de minune in cazul alaptarii :)
Asadar,bafta mamici si nu renuntati!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu